Adoptarea unui regim igieno-dietetic, care să “ușureze” funcția ficatului și care înseamnă, pe lângă dieta alimentară, pe care mulți pacienți o recunosc și o aplică, și modificarea stilului de viată, în sensul creșterii activității fizice, de la ușoară la moderată. Aceasta este recomandarea pe care Dr. Camelia Chioncel, medic primar gastroenterolog, Spitalul Clinic de Urgență București și Regina Maria – Euroclinic, le-a făcut-o, într-un interviu, tuturor cititorilor DespreHepatita.ro, dar, mai ales, pacienților cu hepatită. Medicul a lămurit și problema raportului corect din farfurie. Aceasta trebuie să conțină 25% carne, 75% legume, chiar și în sezonul rece.

Caracteristicile patologiei hepatice

”Hepatita cronică – numele sub care se regăsesc mai multe entități ale patologiei hepatice – prezintă o răspândire largă în populație. Întâlnim aici hepatitele cronice de etiologie virală, cele metabolice, hepatopatia cronică toxic-nutrițională, cel mai frecvent alcool-indusă, dar și steatohepatita nonalcoolică, hepatitele autoimune, tezaurismozele. Toate aceste entități au în comun afectarea hepatică, într-o mai mare sau mai mică măsură, dar și necesitatea de a susține un regim igieno-dietetic, prin care să ușureze funcția ficatului”, a explicat dr. Camelia Chioncel.

Dieta, în timpul iernii

Potrivit acesteia, în condițiile apropierii sezonului rece, o parte dintre aceste direcții ale regimului igieno-dietetic vor fi modificate, reduse, uneori, chiar până la dispariție. Legumele proaspete și de calitate, altele decât mult-răspânditul cartof, sunt mai puține; cele pe care le putem găsi conțin numeroase îngrășăminte, stimulatoare de creștere și, atunci, calitatea lor scade, iar fructele sezonului sunt pline de zaharuri, în detrimentul mineralelor. Ce pot face pacienții, potrivit specialistului? Să păstreze acel raport din farfurie de 25% carne, la 75% legume. Legumele să fie: fasole verde, salată verde, radicchio (andive), sfeclă, broccoli, varză, dovlecei, vinete, roșii, ceapă, morcov, linte, iar în cantități mai mici cartof și porumb. Toate acestea pot fi foarte bine congelate rapid, în acest fel, menținându-și toate proprietățile. Lactatele rămân să facă parte din dieta celor cu hepatită cronică, însă cu conținut redus de grăsime și de sare. Dulciurile trebuie înlocuite cu fructe; 1-2 pe zi sunt suficiente. În niciun caz, nu sunt recomandate așa-numitele cure de fructe, care, în afară de o mare cantitate de carbohidrați, nu au niciun beneficiu real, potrivit medicului, față de consumul a 1-2 fructe pe zi.

Mișcarea este esențială, chiar și în timpul iernii

”Sezonul rece vine și cu variații destul de mari de temperatură zi-noapte și chiar schimbări mari de la o zi la alta. În acest sens, pacienții cu hepatite cronice, care pot avea un grad mai redus de imunitate, nu trebuie să renunțe la mișcare, fie și numai plimbări de 15-20 minute pe jos, însă îmbrăcați și încălțați confortabil, pentru a nu transpira sau, dimpotrivă, pentru a nu suferi de frig sau umezeală. Pentru cei care au deja în program activitatea fizică (jogging, alergat ușor), aceste activități pot foarte bine continua, însă cu echipament adecvat. Atât în timpul activității fizice, cât și în afara acesteia, este foarte important consumul de lichide – spre 2 litri pe zi”, a explicat gastroenterologul.

Riscurile pandemiei COVID -19

Pacienții cu hepatită cronică pot prezenta, potrivit medicului primar, un risc suplimentar, în cazul contractării infecției SARS-COV2, deoarece acest virus determină afectare hepatică în grad variabil, chiar și la pacienții anterior sănătoși: ”Această afectare se manifestă prin citoliză hepatică, ce poate ajunge până la zece ori valoarea normală, asociată cu colestaza intrahepatică, cu valori mari ale colesterolului și, în special, ale trigliceridelor. Din fericire, sub tratament adecvat, aceste modificări se remit. Recomandarea mea este păstrarea cu strictețe a dietei de cruțare hepatică și continuarea tratamentului trofic hepatic, cu fosfolipide esențiale, silimarină, polivitamine, pentru cel puțin încă trei luni.”